Rebreanu, Liviu

(27 noiembrie 1885, în comuna Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud - 1 septembrie 1944, în Valea Mare, judeţul Argeş)

Academician, dramaturg, romancier român.

Liviu Rebreanu este primul născut dintr-o serie de 14 copii ai familiei Vasile Rebreanu, învăţător, şi Ludovica din Beclean.

Biografie 1891 - 1891 Termină şcoala primară în Maieru.

1895 - 1899 Absolvă gimnaziul în Năsăud şi Bistriţa.

1900 - 1903 Urmează cursurile Liceului militar din Sopron, Ungaria.

1903 - 1908 Îşi continuă educaţia militară la Academia Militară din Budapesta, devine ofiţer la Gyula, post din care îşi dă demisia.

1908 - 1909 E funcţionar în Măgura Ilvei, Vărarea. Debutul literar în revista Luceafărul din Sibiu. Trece munţii şi se stabileşte în Bucureşti.

1910 La cererea guvernului maghiar este arestat, închis la Văcăreşti şi extrădat în Ungaria, unde va fi închis la Gyula până în luna august, după care se întoarce la Bucureşti.

1911 - 1919 Devine secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova unde se căsătoreşte cu actriţa Fanny Rădulescu. Debutează cu un volum de povestiri Frământări (1912) urmat de alte volume de povestiri: Golanii (1916), Mărturisire (1916), Răfuiala (1919).

1920 Publică romanul Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii, care îl consacră drept mare scriitor şi îi aduce premiul Academiei Române.

1922 - 1944 Faima lui creşte după ce publică Pădurea spânzuraţilor în care întâlnim acelasi motiv pe care îl tratase în povestirea Catastrofa. Romanul este inspirat dintr-un fapt real, fratele sau Emil, sublocotenent în armata Imperiului Austro-Ungar fusese spânzurat după ce a încercat în timpul primului război mondial să treacă de partea armatei române.

În perioada următoare a scris romanele Adam şi Eva (pe schema reîncarnării, şapte poveşti de dragoste diferite, un roman cu rama), (1925), nuvela psihologică Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929) (o biografie romanţată a crăişorului Horia), Răscoala (1932) (un roman epopeic al răscoalei din 1907), Jar (1934), Gorila (1938), Amândoi (1940). Piesele sale Cadrilul, Plicul şi Apostolii sunt considerate de critici ca fiind sub nivelul artistic al romanelor sale.